6pm Liturghia Darurilor înainte-sfințite/Presanctified Liturgy 7pm Taina Sf. Maslu/Holy Unction

holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
CONFERINȚELE POSTULUI MARE
2025
Episcopia Ortodoxă Română a Canadei
vă invită la seria de întâlniri duhovnicești
POSTUL MARE
MISIUNEA ÎN BISERICĂ ÎNTRE VOCAȚIE ȘI RESPONSABILITATE
Duminica din
9 martie
16 martie
23 martie
30 martie
6 aprilie
13 aprilie
Via Zoom/Facebook
Duminică 5:00 pm ET (Canada) & 23h00 (România)
Program
Duminica Ortodoxiei (9 martie) – Preasfințitul Părinte Siluan – Episcopul Ortodox Român al Ungariei
Conferința: Ortodoxia, învățătura și rânduielile Bisericii Ortodoxe – dar de la Dumnezeu pentru creștinul din toate timpurile
Duminica Sf. Grigore Palama (16 martie) Pr. Conf. Dr. Lucian Farcașiu, Facultatea de Teologie din Arad
Conferința: Pocăință și mărturisire, reflectate în imnografia Triodului
Join Zoom Meeting
https://us02web.zoom.us/j/
Meeting ID: 837 6759 9590
Passcode: Episcopia
–
Dial by your location
• +1 647 558 0588 Canada
• +1 778 907 2071 Canada
• +1 780 666 0144 Canada
• +1 204 272 7920 Canada
• +1 438 809 7799 Canada
• +1 587 328 1099 Canada
• +1 647 374 4685 Canada
Meeting ID: 837 6759 9590
Passcode: 057961837
Find your local number: https://us02web.zoom.us/u/
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
Sâmbăta 22 februarie 2025:
7:30 am – Utrenie cu Canonul celor adormiții
10:00 am – Sfânta Liturghie cu parastase
Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci și Sf. Efrem cel Nou
The Orthodox Monastery Exaltation of the Holy Cross and St. Ephraim the New
– Pomelnicele pentru rugăciuni pot fi trimise via email: holycrossorthodoxmonastery
– Donații pot fi făcute via cec sau transfer electronic parola: mono2024
T. 226.200.1074 E. holycrossorthodoxmonastery
New Website: www.
Join our Facebook page: https://www.facebook.
În sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, cunoscută şi sub denumirea de Moşii de iarnă, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei trecuți la cele veșnice întru nădejdea Învierii.
De aceea, în toate lăcaşurile de cult va fi oficiată după Sfânta Liturghie o slujbă de pomenire pentru cei trecuţi la Domnul.
Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, dar în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, Sâmbăta Rusaliilor şi prima sâmbătă a lunii noiembrie sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă, moşii de vară şi moşii de toamnă.
Încă din vremea Sfinţilor Apostoli, după cum mărturiseşte Sfântul Ioan Gură de Aur, se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi în speranţa fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc.
În privinţa aceasta găsim rugăciuni alcătuite pentru sufletele celor morţi şi în Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, în care se spune: „Te rugăm Dumnezeule şi pentru cei adormiţi, a căror pomenire s-a făcut, sfinţeşte aceste suflete, căci tu pe toate le cunoşti; sfinţeşte-i pe cei adormiţi în Domnul şi numără-i cu puterile Tale cele sfinte (îngerii) şi dă-le lor şi sălăşluire întru împărăţia Ta”.
Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi găsim menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, apoi începând cu secolul al IV-lea mărturiile devin numeroase, dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi putem menţiona pe Sfântul Ioan Gură de Aur.
Ierarhul antiohian definindu-l pe om drept „împrumut cu dobândă vremelnică a vieţii: datorie fără amânare a morţii” îi arată efemeritatea, căci el este „astăzi în bogăţie, mâine în mormânt. Astăzi îmbrăcat cu profir, iar mâine dus la mormânt”.
„Astăzi în multe avuţii, iar mâine în coşciug. Astăzi cu cei ce-l linguşesc, iar mâine cu viermii. Astăzi este, iar mâine nu mai este”, şi îndeamnă la purtare de grijă pentru folosul celor care au răposat: „Să le dăm lor ajutorul ce li se cuvine, adică milostenii şi prinoase, căci aceasta le aduce uşurare, mare câştig şi folos”.
Coliva aminteşte de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor.
Sfântul Teodor Tiron, apărându-i în vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.
Coliva din semințe „arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos.
Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor”, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.
Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletul celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri.
(Text/Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene)
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
Proscomidia este prima parte a Sfintei Liturghii. În Liturghier ea are forma și întinderea unei adevărate slujbe aparte, cu un titlu propriu, cu o formulă de binecuvântare la început și cu una de încheiere.
Proscomidia (gr. προσκομιδή, ἡ — proskomidi, i, de la προσκομίζειν — proskomizein = a aduce, a pune înainte, a oferi) este ritualul sau rânduiala introductivă a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, care constă în pregătirea și binecuvântarea (afierosirea) Cinstitelor Daruri, adică a materiei (pâinea și vinul) jertfei liturgice.
Proscomidia este prima parte a Sfintei Liturghii. În Liturghier ea are forma și întinderea unei adevărate slujbe aparte, cu un titlu propriu, cu o formulă de binecuvântare la început și cu una de încheiere.
În mănăstiri, timpul săvârșirii Proscomidiei este între Utrenie și Liturghie, când se săvârșește și slujba Ceasurilor, dar în bisericile de enorie, unde nu se face slujba Ceasurilor, Proscomidia se săvârșește în timpul Utreniei, la Proscomidiar, sau înainte de Utrenie.
Spre deosebire de celelalte părți ale Liturghiei, Proscomidia se săvârșește numai de preot (împreună cu diaconul, dacă există), fără participarea credincioșilor (a cântăreților) și fără ca aceștia să audă sau să vadă ceva din ea. Rânduiala tainică a Proscomidiei constă în afierosirea tipologică a Darurilor euharistice, Agnețul (agnos-miel) fiind tăiat din prescură, împreună cu miridele Născătoarei de Dumnezeu, ale celor nouă cete de sfinți și ale credicioșilor vii și morți. După tăierea Agnețului (mirida pătrată IIS HS NI KA – Iisus Hristos învinge), el este străpuns cu copia (cuțitașul consacrat anume pentru Proscomidie), rostindu-se cuvintele: „Junghie-Se Mielul lui DUmnezeu pentru viața și mântuirea lumii”. Apoi se toarnă vin și apă în Potir, rostindu-se: „Și unul dintre ostași cu sulița în coasta Sa a împuns, și îndată a ieșit sânge și apă. Și cel ce a văzut a mărturisit și adevărată este mărturisirea lui”.
Ritualul Proscomidiei constă în pregătirea și binecuvântarea sau afierosirea Darurilor de pâine și vin pentru Sfânta Jertfă. Ea este o reiterare sacramentală a Cinei celei de Taină, în ea repetându-se sacrificial referatul biblic al morții și Învierii Domnului. Proscomidia asumă taina Crucii lui Hristos și introduce Biserica în starea de jertfă a Liturghiei cerești care se săvârșește veșnic pe altarul de iubire al Treimii.
Pâinea făcută din mulțimea boabelor de grâu și vinul din boabele de struguri simbolizează comunitatea spirituală care îi leagă între ei pe toți membrii Bisericii. Pâinea și vinul sunt deopotrivă daruri ale naturii, dar și roade ale ostenelii omenești, pentru a semnifica sfințirea firii în Hristos și umanizarea hristologică și euharistică a materiei prin har și prin rugăciune.
Biserica este Trupul lui Hristos, trupul tainic în care se unesc toți credincioșii și din care ei fac parte. Apa care se toarnă în vinul de jertfă, și care în mod natural este un element ce condiționează viața, simbolizează pe credincioșii laici, iar amestecul ei cu vinul înseamnă încorporarea la Hristos a tuturor credincioșilor, pentru că El S-a jertfit pentru toți oamenii. Darurile credincioșilor (pâinea și vinul) aduse de ei la altar, sunt expresia văzută a participării lor concrete la Sfânta Jertfă, care se aduce prin preot la Liturghie. Pâinea folosită de Biserica Ortodoxă nu este azimă, ci pâine dospită (ἄρτος, ὁ — artos, o), deoarece cu astfel de pâine s-a săvârșit și Cina lui Hristos (care a avut loc în joia dinaintea Paștelui iudaic, când urma să se consume azimă, pentru care Paștele iudaic se mai numește și Sărbătoarea azimilor).
Pâinea dospită cu aluat simbolizează sufletul desăvârșit și întruparea desăvârșită a Domnului Iisus. Pâinea cu aluat amintește de aluatul nestricăciunii cu care Mântuitorul a asemănat Împărăția Cerurilor (Luca 13, 20-21) și care este Hristos Însuși. Pâinea folosită la Proscomidie se numește prescură. Din ea preotul scoate miridele, folosindu-se de obiectele de cult care stau la Proscomidiar: copia, buretele cu care se adună firimiturile prescurilor tăiate și care se pun pe Sfântul Disc; se ia apoi steluța (obiect ritual, simbolizând steaua de la Betleem, dar și pecetea mormântului izvorâtor de viață), numită și asterisc sau avezdă, se tămâiază cu tămâie din cădelniță și se așază pe Sfântul Disc, rostindu-se cuvintele: „Și venind steaua a stat deasupra unde era Pruncul”; preotul ia apoi acoperământul discului (pocrovăț) și acoperă Sfântul Disc, tămâindu-l, așa cum a făcut și cu Potirul, iar peste ele pune un acoperământ mai mare, numit Aer. Astfel așezate pe masa de la proscomidiar, cinstitele Daruri sunt din nou tămâiate, binecuvântate și slujba Proscomidiei se încheie cu rugăciunea: „Slavă, Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru…”, rugăciune numită apolis sau otpust.
Acoperirea Darurilor și rămânerea lor tainică la Proscomidiar până la Vohodul mare semnifică vremea necunoscută a vieții lui Iisus, petrecută de El la Nazaret și Capernaum, înainte de Botezul Său și de începerea lucrării Sale în lume (comentează Sfinții Gherman și Nicolae Cabasila).
Fumul tămâiei (cădirea) de la sfârșitul Proscomidiei simbolizează aromatele cu care a fost îmbălsămat Trupul Domnului (cf. Sfântului Gherman), dar și darurile magilor la Naștere.
Mirida pentru Sfânta Fecioară (numită și Bogorodița, Bogorodicina sau Panaghia), așezată pe Sfântul Disc, închipuie pe Maica Domnului îndurerată, la picioarele Crucii Fiului său răstignit.
Privind dublul simbolism al Proscomidiei (închipuind și Nașterea și Moartea lui Hristos), Proscomidiarul, locul săvârșirii slujbei, închipuiește și peștera, staulul sau ieslea în care S-a născut Iisus, dar și Golgota sau locul Răstignirii (comentează Sfinții Gherman și Meletie Sirigul). Cât stau la Proscomidiar, cinstitele Daruri nu se prefac în Trupul și Sângele Domnului, ci sunt numai un simbol, o închipuire a Sfântului Trup și Sânge, cum le numește Liturghierul ortodox: „Punând înainte cele ce închipuiesc Sfântul Trup și Sânge al Hristosului Tău” (Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, la Epicleză). Numai în cursul Liturghiei credincioșilor, și anume când se va sfârși Jertfa, adică sfințirea și prefacerea Darurilor, va avea loc adevărata pomenire sau comemorare a morții lui Hristos.
Miridele care se așază lângă Sfântul Agneț pe Sfântul Disc sunt: prima miridă pentru Preasfânta Fecioară, care o arată pe ea stând în cer de-a dreapta Fiului ei, mai presus de toți sfinții („Stătut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată”, Psalmi 44, 11). Miridele în cinstea celor nouă cete ale sfinților, împărțiți astfel după cele nouă cete îngerești, reprezintă mulțimea sfinților care formează Biserica triumfătoare sau slăvită, din Ceruri. Miridele pentru vii și morți reprezintă Biserica luptătoare. Aceste miride se scot și se aduc spre „pomenirea și iertarea păcatelor” credincioșilor vii și morți. Miridele pentru sfinți reprezintă o formă a cultului de venerație adus sfinților și o formă de mulțumire către Dumnezeu pentru slava și cinstea cu care i-a încununat.
Ritualul Proscomidiei, Sfântul Agneț și miridele au un sens mistic și eclesiologic. Ele reprezintă acum Biserica universală, din toate timpurile și locurile, atât cea de pe pământ (luptătoare), cât și cea din ceruri (triumfătoare). Acest sens eclesiologic îl formulează Sfântul Simion al Tesalonicului: „Am înțeles cum prin această dumnezeiască închipuire și istorisire a Sfintei Proscomidii vedem pe Iisus și întreagă Biserica Lui. Îl vedem în mijloc pe Hristos Însuși, Lumina cea adevărată și Viața cea Veșnică. El este în mijloc prin Agneț, iar Mama Lui de-a dreapta, prin miridă, sfinții și îngerii de-a stânga, iar dedesubt întreaga adunare a credincioșilor Lui, dreptmăritori. Aceasta este Taina cea mare: Dumnezeu între oameni și Dumnezeu care S-a întrupat pentru dânșii. Aceasta este Împărăția ce va să fie și petrecerea vieții celei veșnice: Dumnezeu cu noi, văzut și împărtășit” (în lucrarea Despre Sfânta Liturghie). În sens mistic (eshatologic), Proscomidiarul și Sfântul Disc înseamnă tronul Mântuitorului ca Împărat în mijlocul Bisericii Sale și Scaunul Său, la Judecata din urmă, zugrăvit la intrarea bisericilor noastre ortodoxe.
În cadrul Proscomidiei, se scot din prescurile a patra și a cincea miridele pentru credincioșii vii și adormiți. Prin aceasta, credincioșii participă plenar și sacramental la Jertfa de Taină a lui Hristos, iar după sfințirea Darurilor ‒ adică devenirea lor în Trupul și Sângele Domnului ‒, aceste miride vor fi cufundate în Sângele mântuitor al lui Dumnezeu „spre iertarea păcatelor și spre viața de veci”. Creștinii sunt miridele lui Dumnezeu, părticele din Trupul Lui ecclesial – Biserica –, mădulare ale Trupului Lui mistic, rânduite a împărăți cu Hristos în veacul veacului.
Sursa: episcopia-italiei.ro & doxologia.ro
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
**Privegherile lunare la Sf. Mănăstire anul acesta 2025 vor fi închinate sfinților noi canonizați din luna respectivă. The monthly vigils at our Holy Monastery this year will be dedicated to the newly canonized saints of each month.
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
Sfințirea caselor/ Blessing of the houses
Prayerfully yours in Christ’s service,
SAVE THE DATE 2025:
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
3 ianuarie 2025
Ceasurile Împărătești și Obednița/ Royal Hours and Typika
4 ianuarie 2025
7:00 am – Sfânta Liturghie /Divine Liturgy
5 ianuarie 2025 – Ajunul Bobotezei/ Epiphany Eve
8:00 am – Utrenie/Matins
10:00 am – Sfânta Liturghie/ Divine Liturgy
11:30 am – Vecernia (sfințirea cea mare a apei)/ Vespers (Great Blessing of Water)
7:00 pm – Pavecernița Mare cu Litie/Compline with Litia
6 ianuarie 2025 – Boboteaza/ Epiphany
4:30 am – Sfânta Liturghie și sfințirea cea mare a apei/ Divine Liturgy and Great Blessing of Water
7 ianuarie 2025 – Sf. Ioan Botezătorul/ St. John the Baptist
5:00 am – Sfânta Liturghie/ Divine Liturgy
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
7 decembrie 2024 – Sf. Liturghie și Concert de Colinde de Corul INCOGNITO
În aceste zile de dor de țară și de tradiția românească, să ne bucurăm împreună prin glasurile calde ale corului Incognito din Ottawa – Parohia Sf. Ap. Ev. Matei și Sf. Mc. Hristina.
10am Sf. Liturghie 11:30am Concert de Colinde la Mănăstirea Ortodoxă Română Înălțarea Sf. Cruci și Sf. Efrem cel Nou – 308328 Hockly Rd. Mono
Mulțumim pe această cale Părintelui Protopop Grigorie Țăpuc și coralei Incognito pentru această bucurie duhovnicească.
–
Sus să avem inimile, către Domnul!
pr. Policarp
egumen
Programul Liturgic / Liturgical schedule
Aprindeți o lumânare / Light a candle
Donations Ridicăm Sf. Mănăstire/ Building the Holy Monastery
E-transfer Question: Monastery Answer: Mono2024
–
Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci și Sf. Efrem cel Nou
The Orthodox Monastery Exaltation of the Holy Cross and St. Ephraim the New
308328 Hockley Rd., Mono
Orangeville, Ontario L9W 6N4
Cell: 226.200.1074
Office: 519.942.3489
New Website: www.monasterymono.org
Join our Facebook page: https://www.facebook.com/OrthodoxMonasteryMono/
holycrossorthodoxmonastery Uncategorized
PanOrthodox Nativity Carols/ Colinde de Nașterea Domnului Iisus Hristos
INVITATION
9:00AM – Divine Liturgy/ Sf. Liturghie
10:30AM – PanOrthodox Nativity Carols/
Colinde de Nașterea Domnului Iisus Hristos
12:00PM – Fellowship Lunch/Agapă